O țară care dezbate mai bine de două săptămâni „vergeturile și șuncile” marca Buhnici, dar tace și înghite când statul supraimpozitează firmele este o țară pierdută, care își merită soarta.

Cu câteva zile înainte ca diabolica măsură luată de Guvernul României să intre în vigoare, afirmațiile „teleastului” și ale „minorei” lui au reușit să capteze aproape în totalitate atenția publicului din România, de la orice altă problemă.

Puteau să aterizeze extratereștrii la baza Bobocu, putea să vină și să treacă sfârșitul lumii sau Doamne ferește!, să ne dea Guvernul vestea că va tăia pensiile speciale (vise, tată!), că nu interesa pe absolut nimeni!

La noi, (și nu numai!) binoclatul în oglindă și preocuparea pentru aspectul fizic sunt sporturi naționale. Și aici a lovit „bufnița”. Dar a făcut-o, oare, singur? Din proprie inițiativă? Așa, după ce a băut o jumătate de bere?

Dacă nu a fost așa, și eu mă înșel, a existat, în mod cert, un vector de amplificare, care a făcut din rahat bici, care să trosnească și să stropească pe toată suprafața iubitei noastre țărișoare.

Am lucrat peste 25 de ani ca jurnalist și secretar de redacție, dar nici la vremea în care „presa liberă” din România copilărea, plină de coșuri și căițe la botic, o știre ca asta n-ar fi trezit absolut niciun interes pentru făcătorii de ziare.

Dacă cineva se ocupă la ora actuală de asemenea diversiuni, înseamnă că suntem pe mâini sigure!

Puțini mai știu felul în care funcționa, în anii comunismului, Departamentul DD al Securității. Nu, nu era vorba de Dan Diaconescu, „DD” semnifica departamentul „diversiune” și „dezinformare” în masă, departament pe care comuniștii îl foloseau pentru a stăpâni masele largi de cetățeni, când aproape toată lumea îi înălța osanale primului cizmar al țării.

PSD-ul a dovedit, în toți anii de după Revoluție, că este un continuator al tehnicilor staliniste de manipulare, pe care le-a moștenit de la vechiul regim. Cine-și poate imagina că un asemenea departament al securității statului dispărea așa, peste noapte, după decembrie 89, mai ales că echipele erau format din ofițeri de elită și nu din amețiți care amendează, în pandemie, băbuțele care-și duc gunoiul la tomberon, fără declarația pe proprie răspundere.

Diversiune, dezinformare. N-or fi pus la punct scenariul Buhnici pe de-a-ntregul, dar o minte criminală s-a folosit în asemenea măsură, încât să abată atenția opiniei publice de la supraimpozitarea firmelor. Și de la multe alte „minuni” care ni se pregătesc.

Minciunile din spațiul public ale celor trei Pinocchio din fruntea țării, asigurările date populației, cu fasolea rânjită la camere video, i-au încălzit pe naivii acestei țări. Și mulți chiar i-au crezut la un moment dat!

De peste trei decenii, statul român creează, după același model stalinist, o nesfârșită adversitate între bugetari, particulari, dar în special, încearcă să întoarcă angajații împotriva patronilor „exploatatori” care se îmbogățesc pe spinarea amărâților.

Pe mai multe site-uri de avocatură sunt prezentate informații care explică foarte clar că supraimpozitarea cade în sarcina angajatorului. Dar el nu poate plăti, pentru că nu are atâția bani. Așa că, reziliază contractele pe capete. E nevoit să restructureze din mers, din disperare, afacerea. Să regândească bugetul. Dacă poate! Dacă, nu… asta e.

Se zice că un copil care doarme crește. Dar o țară care doarme, moare!

Răzvan Mateescu, 5 august 2022

Foto: preluare PROTV