Atâtea lacrimi am vărsat
De când te-ai dus de lângă mine
Atât de mult te-am așteptat
Gândind mereu, mereu la tine.

De câte ori îmi amintesc
De serile cu lună
Când te-așteptam ca să-ți șoptesc
Iubirea mea nebună?

De ce nu vii? Cum poți uita?
Mi-ai fost atât de dragă!
Mă doare nepăsarea ta
Și dragostea-mi pribeagă.

Garoafe roșii ți-am adus
La prima întâlnire
Dar te priveam pe gânduri dus
Pierdut de fericire.

Petale albe de cais
Cădeau în calea noastră
Dar ai plecat, frumosul vis
S-a dus cu noaptea-albastră…

Autor: Teodor Șerbănescu, violonist, prim-solist al Filarmonicii de Stat din Ploiești, colonel de cavalerie

Foto garoafe, preluare internet.