Noaptea cineva umblă cu hainele mele

Și mi le poartă.

Dimineața observ pe pantofi noroi proaspăt.

Cine-o fi semănând la umblet cu mine?

De la o vreme a început

Să-mi îmbrace și gândurile,

Când mă trezesc nu le mai găsesc niciodată

Unde le-am pus.

Sunt uzate, obosite, cu cearcăne

În jurul ochilor.

Se cunoaște că cineva a gândit cu ele

Toată noaptea.

Cine s-o fi potrivind la suflet cu mine?!

Marin Sorescu